O zi de har și mărturie în parohia noastră

Procesiunea cu Sfântul Sacrament a avut loc și în acest an, duminica, fiind un adevărat moment de bucurie și har pentru parohia noastră. Cu inimile deschise și îmbrăcați în veșmântul credinței, ne-am adunat cu mic, cu mare pentru liturghia duminicală.

La Sfânta Liturghie, care a precedat procesiunea, am fost invitați să medităm asupra întrebării centrale din evanghelie: Cine este Isus pentru mine?
Răspunsul trebuie să fie unul personal și presupune o angajare în a-L urma pe Isus, chiar și pe drumul Calvarului. Înseamnă a ne purta crucea în fiecare zi, a ne consuma puțin câte puțin propria viață din iubire față de El și față de aproapele.

La finalul celebrării euharistice, s-a mers în procesiune cu Preasfântul Sacrament, purtat de părintele paroh sub baldachin, procesiune animată de cor, prin cântecele euharistice.
Copiii de la Prima Sfântă Împărtășanie, îmbrăcați în alb, au presărat petale de flori, iar străzile din jurul bisericii au devenit frumos împodobite.

Traseul a fost presărat cu opriri pentru rugăciune și binecuvântare, însoțite de cântări și meditație. Ne-am oprit, am îngenuncheat, am privit spre Preasfântul Sacrament și am lăsat ca Domnul să ne vorbească din taina Euharistiei. A fost o adevărată mărturisire publică de credință, un gest de iubire și speranță într-o lume care are nevoie de prezența lui Dumnezeu.

Prezența numeroasă a credincioșilor – familii, vârstnici, tineri și copii – a transformat această zi într-un moment de unitate și comuniune profundă. Nu am fost doar spectatori, ci pelerini ai credinței și speranței, trăind împreună misterul central al vieții creștine: Cristos este cu noi, pentru totdeauna.

Prin frumusețea gesturilor, prin cântările inimii, prin rugăciunea rostită împreună, am simțit cu adevărat că Euharistia nu este doar o parte a Liturghiei, ci este izvorul și culmea vieții Bisericii – și a vieții noastre.

Mulțumim tuturor celor care au contribuit la organizarea acestui moment. Fie ca binecuvântarea Domnului din această sărbătoare să rămână în inimile noastre și să rodească în fapte de iubire și credință.

Pr. Toma Dămătărc