În aceste clipe atât de triste, în aceste momente atât de pline de o bucurie tristă, când după aflarea veștii trecerii la cele veșnice a părintelui Anton a umplut inimile tuturor de durere, suferință și tristețe, iată că a sosit și ziua în care părintele Anton Dancă s-a întors din nou în mijlocul nostru. Cel puțin trupul său lipsit de viață, căci sufletul său, cu siguranță e alături de Dumnezeu și mijlocește pentru noi, multe haruri și daruri, pentru comunitatea lui dragă, în mijlocul căruia și-a petrecut 20 de ani de viață, opt ani ca păstor paroh al ei, iar 12 ca părinte pensionar.
În dimineața zilei, de Duminică 19 mai 2019, la ora 10.30, un mare număr de credincioși din comunitate s-au adunat în fața Bisericii pentru a-l primi cum se cuvinte pe părintele Anton Dancă, pe părintele care le-a ascultat durerile și suferințele în scaunul de spovada tuturor, cu multă răbdare și înțelegere, asemenea păstorului cel bun.
La ora stabilită mașina cu trupul părintelui a oprit în fața bisericii, biserică în care l-a adus de nenumărate ori pe Cristos pe altar dar mai ales în inimile și în sufletele credincioșilor, ușile mașinii s-au deschis într-o tăcere generală în care parcă cu toți rosteau în gând și inimă un sincer, Bine ai venit acasă părinte…
Odată ce sicriul cu trupul a fost preluat de câțiva feciori de Biserică pentru a fi dus în Biserica lui dragă, mulțimea de credincioși nu s-a mai putut abține, și l-au aplaudat cu bucurie. Aplauze de bun venit acasă, aplauze pentru tot timpul acordat pentru toți, aplauze pentru tot ceea ce a făcut pentru noi, dar mai ales aplauze pentru noul drum pe care l-a început, drum pe care sperăm să nu ne uite.
Odată ajuns în Biserică, preoți comunității împreună cu toată mulțimea de credincioși adunată, au început să îl roage pe bunul Dumnezeu să îi ierte toate greșelile pe care le-a făcut când era în mijlocul nostru, rugăciune ce a cuprins atât un scurt prohod cât mai ales o sfântă Liturghie pentru sufletul părintelui.
După sfânta Liturghie de la ora 11.00, celebrată pentru părintele Anton, până a doua zi când urma să fie înmormântat, cu toți, am venit și i-am urat bun venit părintelui, dar mai ales iertarea și mulțumirea noastră. Mulțumim părinte….