Pr. Anton Dancă, decedat la vârsta de 82 de ani, a fost condus pe ultimul drum luni, 20 mai 2019, în localitatea Iugani, acolo unde a slujit în calitate de paroh şi pensionar. Au participat la înmormântare sute de credincioşi proveniţi din Iugani, Adjudeni şi alte localităţi. Liturghia cu requiem a fost prezidată de PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi. La celebrare au fost prezenţi PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, şi aproximativ 120 de preoţi veniţi din întreaga Dieceză de Iaşi.

Celebrarea înmormântării a început la ora 10.30 în biserica parohială „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, plină de credincioşi aflaţi în rugăciune. Firul lung al celor 82 de ani de viaţă, pe care i-a dăruit Dumnezeu părintelui Anton, a fost redat în evenimentele principale de către PS Aurel Percă în necrologul pe care i l-a făcut la începutul sfintei Liturghii.

Pe lângă activitatea de paroh şi păstor în diferite comunităţi, pr. Anton a fost pentru multe generaţii de seminarişti, în Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, un îndrumător spiritual pe drumul către preoţie, între anii 1993 şi 2005. Totuşi, cea mai lungă perioadă de activitate pastorală a petrecut-o la Iugani, comunitate în mijlocul căreia a stat 8 ani în calitate de paroh şi 12 ani ca preot pensionar.

După citirea lecturilor, pr. Lucian Farcaş a ţinut predica. Imediat după sfinţirea întru Preoţie şi înainte de a fi numit vicar la parohia de la Mărgineni, cineva i-a urat să aibă parte de un paroh bun. Acesta i-a fost dat în persoana pr. Anton Dancă. Îl cunoscuse şi ca seminarist la Iugani, unde anima la orgă cântările de la sfânta Liturghie. În predica sa, pr. Farcaş a vorbit despre bobul de grâu căzut în pământ şi despre vocaţia acestuia de a muri pentru a lăsa să iasă din el o nouă viaţă. Referindu-se la părintele răposat, el a scos în evidenţă trei lucruri care au caracterizat persoana lui. Întâi de toate, pr. Anton a fost un om de caracter om al unităţii şi al înţelegerii dintre credincioşi. Apoi, el a dovedit că este un om al dreptăţii, în sensul unei coerenţe care nu admite compromisuri. În al treilea rând, pr. Anton a fost un om al fidelităţii faţă de preoţia lui, de slujirea oamenilor.

La sfârşitul sfintei Liturghii, o soră asumpţionistă a dat citire unui mesaj din partea sr. Felicia Gheorghieş, superioară generală a Surorilor Oblate Asumpţioniste, în care aceasta a exprimat recunoştinţa ei pentru tot ceea ce făcuse părintele Anton în anii 1988-1989: exerciţii spirituale, momente de rugăciune, şi mai ales pentru toată arhiva de poze şi filmări pe care le-a realizat în acel timp dificil.

În numele comunităţii din Iugani, Maria Gabor a rostit o mulţumire, în versuri, către pr. Anton Dancă pentru munca pastorală desfăşurată cu atâta devotament în mijlocul comunităţilor unde a fost preot şi păstor de suflete.

PS Petru Gherghel, în cuvântul său final, i-a mulţumit pr. Dancă pentru toată lucrarea şi slujirea sacerdotală pe care a exercitat-o în cei 56 ani de preoţie. Părintele, aşa cum reiese din testament, cere iertare tuturor celor care i-au greşit şi îi iartă pe toţi cei care i-au greşit. Speranţa nutrită e aceea a revederii în armonia de dincolo.

După sfânta Liturghie a urmat procesiunea spre locul de înmormântare. Înfăţişarea satului era una de sărbătoare. Copiii şi tinerii erau îmbrăcaţi în haine populare, gardurile erau împodobite cu covoare şi casâncile întinse pe drumul spre cimitir exprimau toate omagiul pe care credincioşii îl aduc pr. Anton. În cimitir odihneşte de mult timp pr. Martin Mihoc, unchiul pr. Dancă. A fost dorinţă testamentară a părintelui ca în acest cimitir, dat fiind timpul de slujire preoţească în Iugani şi prezenţa mormântului unchiului preot, să aştepte învierea de apoi. Trupul neînsufleţit a fost depus în partea centrală a cimitirului, într-un cavou unde a fost înmormântat pr. Ioan Gabor.

Domnul să-l răsplătească pentru tot binele pe care l-a făcut pe pământ 
şi să-l unească cu sfinţii şi aleşii din cer!

Requiescat in pace!

Pr. Cristian Diac

*

Discursul de la final, în versuri:

Azi la sfânta Liturghie 
Toţi cu drag ne-am adunat 
Să aducem mulţumire 
Domnului ce ne-a creat 
Şi ne-a dat îndrumători, 
Preoţi buni şi iubitori. 
Printre ei s-a numărat 
Acest preot ce-a lucrat 
Peste 20 de ani 
Pentru noi, cei din Iugani, 
Cu iubire şi cu spor 
Părintele Dancă Anton. 
Cucernicul preot Anton, 
Acum 56 de ani, 
Când Domnul a hotărât, 
A primit ceresc veşmânt. 
O mai mare demnitate 
Nu-i în cer, nici pe pământ! 
Ca apostol al lui Cristos 
A fost mereu credincios 
A muncit mereu cu râvnă, 
Păstorind întreaga turmă, 
Ce Domnul i-a încredinţat 
Când chemarea a acceptat 
În decursul acestor ani 
A fost vicar la Săbăoani, 
Iar apoi la Dărmăneşti 
Şi paroh la Barticeşti. 
Venit apoi la Iugani 
A muncit cam vreo 8 ani 
Cu mult drag şi cu mult spor 
În al Domnului ogor. 
Biserica a renovat 
Acoperişul a schimbat 
Mulţi copii a botezat. 
Liturghii a celebrat 
Dezlegare de păcate ne-a dat. 
La cei ce-au trecut la Domnul 
I-a ajutat să le fie dulce somnul. 
Dar veni şi ziua-n care 
Apăru altă schimbare: 
I-a lăsat pe iugăneni 
Şi-a plecat la Mărgineni. 
A muncit cu mult folos 
Pentru slava lui Cristos! 
Pentru experienţa ce-a acumulat 
Apoi la Iaşi a fost mutat 
Nu ca paroh sau vicar 
Ci director spiritual 
Ca să fie-ndrumător 
Pentru cei ce-n viitor 
De la Domnul vor primi 
Taina sfintei preoţii. 
Trecând timpul, ca atare 
Ajuns la pensionare, 
A gândit şi-a chibzuit… 
La Iugani a revenit. 
Şi fiind pensionar 
N-a stat numai la altar 
A scris cărţi cu zecile 
Pentru-a noastre suflete 
Pentru munca ce-a depus-o 
La oiţe, ca păstor 
Ne rugăm să fie-n ceruri 
Lângă Tatăl iubitor 
Şi-i aducem mulţumire 
Pentru-ntreaga sa slujire!

*articol preluat de pe ercis.ro