An de an, apare o zi în care parcă întreaga planeta nu doarme, ci așteaptă cu nerăbdare sosirea următoarei zile. Copii și tinerii încep de cu seară pe la case a ura, transmițând mai departe varietatea și frumusețea diverselor tradiții, fie că sunt ele urături, umblatul cu capra, ursul ori chiar Plugușorul.

Adulții, stau acasă ori se adună în diverse locuri pentru a sărbători împreună trecerea dintre ani, pentru a lăsa împreună anul care a trecut în urmă, cu toate problemele, necazurile ori chiar bucuriile lui, și pentru a-l îmbrățișa pe cel nou cu tot ceea ce are el de oferit.

Copii și tinerii au venit și pe la casa parohială la urat. Însă acestea nu s-au comparat cu momentul de rugăciune de la miezul nopții. Când la ora 23.45, ne-am adunat cu mic cu mare pentru a păși în noul an alături și împreună cu Cristos, prin singurul mod care îl știm cel mai bine, adică prin rugăciune.

Odată ce s-a pășit în noul an, părintele paroh, care a și condus momentul de rugăciune, a dat tonul la tradiționalul cânt La Mulți Ani!, după care s-a ieșit afara pentru partea a doua a serii, organizată de primărie și de tineri din sat.

După cum deja e tradiția, după momentul de rugăciune de la miezul nopții, a urmat momentul de urături adresate, în primul rând comunității apoi părintelui paroh, părintelui vicar și nu în ultimul rând Domnului Primar.

Apoi, cel mai bun mod prin care se poate marca începutul acestui nou an, e prin tradiționalul foc de artificii și de vinul fiert băut apoi împreună pe platoul din fața Bisericii.

Ce e mai frumos decât o comunitate care se roagă și sărbătoresc împreună trecerea dintre ani?